Cateva ganduri despre curatenie

Posted on

Ma minunez de fiecare data cand imi dau seama cat de diferiti suntem noi ca oameni. Si nu este vorba doar despre aspectul nostru fizic ci, mai important, ci la modul in care gandim. Fiecare om gandeste in felul propriu si, de aici, frumusetea vietii, Unde am fi daca toti am fi gandit la fel? Au incercat cumva comunistii sa uniformizeze gandirea oamenilor si stilul de viata si nu le-a iesit. Au mai incercat scriitorii in utopii sa faca acest lucru. Dar stim ca literatura nu bate niciodata cu realitatea, de aceea se numesc exista utopii si distopii, lumii inventate care sunt inspirate din realitate dar care nu pot fi puse in aplicare.

Unii oameni prefera linistea, altii agitatia; unii prefera berea, altii vinul; unor oameni le place sa fie in centrul atentie, altora le place linistea. Si exemplele pot continua spre nesfarsit. Si mi-amintesc de vorba profesoarei de biologie la una dintre primele lectii din clasa a V-a. Ne spunea despre activitatile intelectuale si despre cum ar trebui sa procedam ca sa nu ne epuizam atunci cand invatam sau ne pregatim pentru scoala. Iar una dintre metodele recomandate de a face face solicitarii intelectuale erau pauzele in care sa facem curatenie.

Era perfect logic ceea ce ne spunea profesoara: pauzele nu trebuia sa insemne o intrerupere a tuturor activitatilor, ci diversificarea lor. Munca intelectuala trebuia repausata prin munca fizica. A si precizat ca nu tuturor li se potriveste aceasta metoda. La mine se pare ca a mers si merge in continuare. Mai mult, am ajuns un soi de ciudat care isi face cumparaturi de pe un magazin online de lavete profesionale din bumbac nemultumit de calitatea lavetelor gasite in magazinele fizice traditionale. Asta pentru ca sunt un perfectionist care se enerveaza in momentele in care trebuie sa se faca rabat la calitate. Ordinea si curatenia sunt sfinte pentru mine. Nu suport ideea ca locul in care traiesti sa nu fie ingrijit si curat, tocmai pentru ca este locul in care traiesti, este locul in care ajungi dupa munca, este locul in care deschizi ochii dimineata si ii inchizi noaptea. Iar asta consider si despre locul de munca: nu poti fi nepasator despre spatiul in care iti petreci 8-10 ore zilnic. Chiar daca avem femeie de serviciu care vine si face curat inainte sa ajungem noi la munca,  nu imi cade mana daca incerc sa pastrez curatenia si pun mana si strang sau sterg daca se intampla ceva.

In libraria in care lucrez avem si o cafenea. Cum pana si cel mai nou coleg are deja mai mult de jumatate de an vechime, nu ma mai enervez cand vad chiuveta plina, espresorul murdar sau mesele nesterse. Stiu ca unii nu dau doi bani pe mediul inconjurator sau ca vin la munca doar sa aiba de unde sa plece si sa isi incaseze salariile. Dar eu nu pot fi asa. De aceea pun pret si pe cum arata locul de munca. Si nu ma sfiesc sa le spun, chiar daca stiu ca imi bat gura degeaba, sa aiba grija la cum arata cafeneaua pentru ca daca nu e curatenie nu iti trece nimeni pragul. De aceea ma enervez cand lavetele din bumbac nu-s stoarse sau buretele de spalat vasele e imbibat de lichide si zat de cafea.

Sunt un maniac al curateniei pentru ca asa am fost educat. Pentru ca am vazut ca cea mai buna metoda de a lua o pauza de la activitatea intelectuala este activitatea fizica redusa. Sunt un maniac al curateniei pentru ca pentru mine normalitatea imi spune camediul in care traiesti trebuie sa fie curat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *