Prima despartire de PC, in 2008, odata cu primul an de facultate

De ce mi-a fost drag primul PC si nu prea

Prima despartire de PC, in 2008, odata cu primul an de facultate

Prima despartire de PC, in 2008, odata cu primul an de facultate

Pot spune ca mi-am capatat independenta financiara destul de devreme fata de alti prieteni si colegi, in conditiile in care la 17 ani nu mai trebuia sa cer sau sa accept bani de cheltuiala la parinti, iar acum am prieteni care, la 26 de ani, inca stau pe baniilor lor (a parintilor). Asta pentru ca in familia era cultivat cultul muncii. Nu ma refer aici la a fi robul muncii, ci la aprecierea celor care muncesc („munca innobileaza omul) si a rezultatelor actiunilor. Asa am deprins, de tinerel, ca banii sunt mai valorosi atunci cand vin in urma muncii, decat atunci cand ii primesti fara sa faci nimic.

La 17 ani am inceput sa primesc, la liceu, bursa de studiu pentru rezultatele obtinute, era o alocatie (mizera, cum este si acum, dar tot banuti erau si aceia) si mai erau sumele de bani pe care le primeam in urma castigarii diferitelor premii la concursurile literare, dar si micile atentii din partea colegilor carora le faceam temele sau proiectele. Asa se face ca primul calculator pe care l-am avut a fost cumparat din banii mei – iar frate-miu, mai mare cu 9 ani decat mine, bucuros ca aveam intentia sa imi achizitionez singur un PC, mi-a zis sa imi iau unul cu o configuratie mai buna, iar la diferenta de pret ce ar fi existat, el imi lua monitorul. Si chiar daca eu as fi vrut, nu m-a lasat sa apelez la componente pc second-hand pentru a face a realiza o configuratie cat mai buna.

Am avut destul de tarziu primul calculator, iar acum din asta imi castig existenta, de pe urma folosirii intensive (a se citi: activitati in online, in principal de redactare si editare). De aceea am avut si marea dezamagire, prin al doilea an de facultate, cand dragul meu PC a cedat si nu a vrut sa se mai deschida. Degeaba am incercat, in zadar, sa scot bateria procesului sa ii dau un mic reset, tot nu a vrut sa se deschida. A trebui sa apelez la un fost prof de fizica, un geniu-nebun al reparatiilor si al componentelor hardware pe moarte pentru a reusi sa fac calculatorul sa se deschida din nou. Era vorba de un scurt-circuit pe placa de baza, scurt-circuit care s-a rezolvat dupa ce a masurat tensiunea si a reusit sa „dreneze” curentul cum trebuie printr-un fir subtire. Si atunci, am avut mii de draci si ma intrebam de ce naiba am luat totul nou, cand oricum s-a defectat dupa scurt timp de utilizare.

 

Share Button

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *